miercuri, 20 mai 2009

Tirania nimicului

Scriitorul francez Leon Daudet descrie un general care a venit să inspecteze un spital militar aflat în spatele frontului.Colonelul comandant al spitalului l-a condus pe general în dreptul patului unde zace un ofiţer care şi-a pierdut în luptă braţele şi picoarele.Generalul privea cu atenţie trupul amputat şi părea dus pe gănduri.Se reculege, desigur, se înfioară.Se pregăteşte să rostească vorbe de compătimire.Vorbe de duh, de glorificare.Dar nu, se întoarce către colonel şi spune:
- Bine, bine dar de ce nu e tuns?Regulamentul prevede că spitalizaţii trebuie să fie tunşi!

De astfel de orori creştinului îi este silă şi groază.Trăim un timp de triumf al mărunţişurilor.O tiranie a nimicului.Visele noastre sunt pline de haine de firmă, maşini, cărnaţi şi fantasme.Discuţiile se învărt în jurul Elodiei, a nenorocirii de a fi în România, a corupţiei generalizate.

Două sintagme nenorocite gătuie orice bine:”să nu se pară că...”, „să nu se spună că”!

Dumnezeu este simplicitate, bunătate, compătimire şi URGENŢĂ!Caut urgent creştini urgenţi!Gata să facă binele nu mâine ci ieri!Hic et nunc, adică aici şi acum!Suspendaţi între cuvănt şi faptă ne deşirăm zilnic.Înghesuiţi de reguli stupide, asediaţi de condici de prezenţă, topiţi sub ochii necruţători ai bucherismului, ajungem să lăsăm nimicul să ne facă ucenicii lui.

Ţineţi piept îngustimii şi răutăţii!.Demolaţi regulile care ne transformă în momâii umblătoare.Hristos în noi nădejdea slavei.El e Biruitorul.El a vindecat azi deşi unii au aflat mâine.Noi vom afla mâine că azi nu am făcut nimic!

Omorâţi fanatismul logic care confundă odihna cu neintervenţia şi prudenţa cu frica.Unde e durere se impune leac.Amin şi atăt!Că o fi sau o păţi...!Că unii zic iar alţii ba...să nu fie treaba ta!Foamea altuia e problema ta.Foamea ta e problema Domnului!Tu eşti leacul lui Dumnezeu.Nu mai aştepta sticluţa aceea mincinoasă cu o etichetă colorată.Izvorul nu îşi face reclamă.Curge şi se oferă.

Oameni buni şi sfinţi!Numiţi mărunţişurile, mărunţişuri şi nu daţi nici o greutate nimicului.Lăsaţi-l să fie ceea ce este.Nimic!Dezumflaţi-l pe tiranul nimic întorcăndu-i spatele şi ocupăndu-vă de milă, jertfire şi multă, multă dragoste de semeni!

7 comentarii:

  1. cu oameni ca dumneavostra acesta tara plina de traditie si rautate se mai poate face ceva, si acest ceva va duce la o traire mai aproape de Dumnezeu si jertfa Fiului Sau,nu va dati batut ca sunt multi tineri din acesta tara care sunt alaturi de oameni ca dumneavostra care mai predica despre dragostea lui Dumnezeu, multumesc frumos pt felul cum vorbiti de Isus Hristos, de la un anonim care va iubeste pt ceea ce sunteti si traiti...

    RăspundețiȘtergere
  2. mai ales de masini de firma :)

    RăspundețiȘtergere
  3. "Ucenici ai nimikului"-asta mi-a placut la maxim!

    Nu stiam cum sa il definesc mai bine pe ultimul predicator pe care am avut "harul" si nervii sa-l ascult, ca vb aceea nu poti sa iesi din timpul predicii omului.

    Primele 20 minute ne-a tras la toti o analiza despre limbajul non-verbal si ce transmitem noi cu mutrele si pozitiile noastre in biserica, dupa care a finalizat la fel.Asteptam sa ma intalnesc cu hristos in predika lui...dar se tinea de nimikuri. Seara a continuat in acelas fel.Un fel de oda prostiei si mandriei personale de care dadea dovada.

    Cand il asculta-i, iti dadeai seama ca "palavragiul" cauta sa ne uimesca prin priceperea lui.Dar pe cine sa uimeasca, halal auditoriu niste oamenii de la tara.

    Ce vreau sa spun cu asta? CA ucenicii astia ai nimicului au ajuns pe la amvoanele bisericilor!!! Si atunci eu as vrea s-o askult pe sora Veta 83 ani de pe ultima banca din biserica care sa imi spuna despre cum domnu i-a fost alaturi in viata.

    Intrebare ce facem cu astia?

    RăspundețiȘtergere
  4. am auzit k nu mai veniti in bistrita week-endul acesta....e adevarat ? :((

    RăspundețiȘtergere
  5. frate Florin,predicile de pe www.bisericabetel.ro tot soon&very soon raman ?:))

    RăspundețiȘtergere
  6. right,ce bine
    ca mai avem crestini iubitori printre noi

    RăspundețiȘtergere